Iosif Vulcan × Mihai Eminescu

Salonul Eminescu

Iosif Vulcan, nașul literar al lui Mihai Eminescu.

În revista „Familia”, Iosif Vulcan a publicat debutul unui necunoscut de șaisprezece ani și i-a dat numele sub care avea să rămână în istorie: Eminescu. Legătura a mers însă mai departe — l-a găzduit pe poet în ambele reviste pe care le conducea, „Familia” și „Umoristul”, iar foaia lui a rămas una dintre casele literare ale lui Eminescu până în 1883.

§1

Povestea numelui

„Eminescu" nu a fost un pseudonim ales de poet, ci o decizie de redactor. Singura mărturie directă despre acest gest îi aparține lui Vulcan însuși și vine târziu, la treizeci și șase de ani distanță — scrisoarea alăturată, păstrată în arhivele clujene.

Criteriul care a deschis drumul l-a formulat tot Vulcan, rememorând debutul în paginile revistei: „Farmecul gingaș al poesiilor, considerând și etatea tineră a autorului, ne indica un talent adevărat" — judecata de redactor care a precedat, cu aproape două decenii, consacrarea poetului.

Iosif Vulcan, „Mihail Eminescu", în „Familia", anul XXI, seria II, nr. 2, 13/24 ianuarie 1885, p. 14.

„Lucrările prime ce i-am publicat în «Familia» mi-au fost trimise din Bucovina, după cum cred din Cernăuți, în februarie 1866. Erau semnate de «M. Eminovici». Eu, fără să-l întreb, i-am romanizat numele și le-am publicat sub numele de «Eminescu», nume pe care dânsul l-a adoptat fără să-mi fi făcut vrun reproș pentru schimbare."

— IOSIF VULCAN, CĂTRE ELIE DĂIANU, 4 MAI 1902

Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond „Elie Dăianu", C.M.-11-1951, nr. inv. 677

§2

Diptic de facsimile

În același an, 1866, Vulcan l-a publicat pe Eminescu în ambele reviste pe care le conducea.

§3

Scrisoarea din 1883

„…cel întâi onorar pentru lucrări literare pe care l-am primit vrodată-n viață.”

— Mihai Eminescu către Iosif Vulcan, vara 1883

§4

Galeria „Familia”

Tot corpusul de apariții ale lui Eminescu în revistele lui Vulcan, grupat pe perioade.

La Pesta

1866–1870 · 13 piese

La Oradea

1883–1884 · 7 piese

În memoria poetului

1889, 1899 · 2 piese

§5

Surse

Facsimile și digitizări

Colecția revistei „Familia" (Pesta–Oradea, 1865–1906), digitizată de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga", Cluj-Napoca.
Revista „Umoristul" (Pesta, 1863–1867).

Ediții ale operei lui Eminescu

Mihai Eminescu, Opere, ediție critică îngrijită de D. Vatamaniuc, Editura Academiei Române / Univers Enciclopedic, București, 1999–2003.
Mihai Eminescu, Opere, ediție îngrijită de Mihai Cimpoi, Editura Gunivas, Chișinău, 2001.
Mihai Eminescu, Versuri din manuscrise, ediție de Ioana Bot și Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2015.

Monografii și studii despre Iosif Vulcan

Lucian Drimba, Iosif Vulcan, Editura Minerva, București, 1974 (și Iosif Vulcan. Publicistica, 1987).
Teodor Neș, Oameni din Bihor 1848–1918, Tipografia Diecezană, Oradea, 1937 (capitolul „Iosif Vulcan”).
Teodor Popa, Iosif Vulcan. Viața și activitatea lui, Biblioteca poporală a Astrei, Sibiu, 1941.
Octavian Goga, Un precursor al unității: Iosif Vulcan, Oradea, 1926.

Despre legătura cu Eminescu

Ionel Novac, „«Asta vreu, dragul meu» — o poezie mai puțin cunoscută a lui Mihai Eminescu", revista „Luceafărul" (Botoșani), nr. 8/2019.
Eugen S. Cucerzan, Vasile Zvanciuc, „Mihai Eminescu — o poezie uitată din 1866: «Asta vreu, dragul meu»", în „Tribuna" (Cluj), nr. 29–30/1979.
„Familia", Oradea, nr. 26/1899 — „O scrisoare inedită a lui Eminescu" (textul scrisorii din 1883).

Vezi și alți scriitori publicați de Vulcan → Salonul colaboratorilor